The Right, the Liberty and Democracy

Author:Ioan Alexandru
Pages:259-264
 
FREE EXCERPT
Th
Abstract:
I have asked myself m
sciences faculties if it is sufficien
of practical immediate use as som
am trying to argue in this interv
conception regarding the moder
juridical principle. So to speak,
personally had a permanent con
between juridica
l and political. I
of a critical spirit, much absent
the science of the current l aw a
research the legal phenomenon a
of the administrative phenomeno
destined to superficiality and, fin
Keywords:
De multe ori m-
am întrebat, ală
administrative dacă este suficient
materiile de utilitate practică
învă
țământului superior. Întrebar
dincolo de orizontul strict
profesie din aplicarea dreptului,
publice simte nevoia acută de a
-
înseamnă a interoga temeiurile ad
de zi cu zi. Altfel, cum să îţi înte
adânci de unde-
şi trage esenţa? V
principiile ce fundamentează Dre
Afirmând aceste lucruri însă am p
ştiinţă a principiilor? Pornind d
întemeiază, mergând la fundame
concep
ției privind democraţia mo
meta-
juridic. Altfel zis, filosofic.
Pe lângă acest apel permanent la
fenomenul administrativ să evid
domenii apar
țin domeniului uni
înglobat politicul şi juridicul în s
aceste
domenii ca fiind părţi ale m
este Etica Nicomahică
. Kant, la râ
The Right, the Liberty and Democracy
Ioan Alexandru
f many times, next to other colleague professors from the law
cient for students, in the profession they have chosen, to know
some officials
vested with the destiny of the high education all
ervention is NO. It is not enough. For example the legal bon
dern democracy finds its fundament in the social con
tract w
k, philosophical. Apart from this permanent appeal to philoso
oncern studying the administrative phenomenon to underline
l. I am trying also through this summary intervention to provo
nt from ou r academic environment, which could question the
an d the creation of an
intellectual e mulation so necessary
n as well as the administrative one. Without philosophy, any r
enon is lacked of grounds. Or, without fundaments any intel
finally, to failure.
alături de al
ți colegi profesori din facultăţile de
ent pentru studen
ți, în profesia pe care şi-au ales-
o
ă imediată astfel cum sus
țin unii oficiali inv
area este justificată pentru că ea vine din nevoia in
fesional, practic şi imediat. Cu alte cuvinte, intelect
ui, fie în structurile autorită
ților judiciare fie în ce
-
şi îndrepta atenţia către fundament
e. Or, a vorb
adânci ale domeniului pe care îl studiezi şi urmează
ntemeiezi un discurs asupra unui domeniu căruia nu
ţ? Vreau să spun că orice curs universitar ar trebu
reptul în general şi nu numai o ramură sau alta.
m păşit deja în domeniul filosofiei, pentru că ce est
de la necesitatea filosofiei, putem spune că oric
mente, meta
-
juridice. Aşa se face, spre exemplu, c
ţ modernă
îşi găseşte temeiul în contractul social ca
ic.
t la filosofie în general, personal am avut o grijă
videnţiez legătura intrin
secă dintre juridic şi po
niversal al moralei potrivit concepţiei lui Aristo
n sfera atotcuprinzătoare a moralei. Se cunoaşte că
e moralei şi de aceea ele au fost incluse într
-
un trata
a rândul său, tratează dreptul ca parte a
Metafizicii
Legal Sciences
259
aw or administrative
ow only the matters
allege. The answer I
one structure of the
which is the meta
-
osophy in general, I
ine the intrinsic link
voke the preferment
he too n eat roads of
ry for the ones who
y research of law or
tellectual
attempt is
de drept sau de științe
o, să cunoască numai
investiți cu destinele
a intelectuală de a privi
ectualul, care îşi face o
cele ale administrației
rbi despre fundamente
ează să îl aplici în viaţa
nu
-i cunoşti resorturile
bui să pornească de la
este f
ilosofia dacă nu o
ărice demers juridic se
u, că osatura juridică a
l care este un principiu
jă permanentă studiind
şpolitic. Ambele aceste
stotel şi Kant, care au
ş că Aristotel consideră
ratat de morală aşa cum
moravurilor.

To continue reading

REQUEST YOUR TRIAL