Serviciile de plata pe piata Uniunii Europene si a Spatiului Economic European în perioada actualei crize economice
| Author | Drd. Alexandru Bulearca |
| Position | Asistent univ. Universitatea 'Athenaeum', Avocat în Baroul Bucuresti |
| Pages | 51-72 |
51 Volume 2, Issue 1, December 2011 Juridical Tribune
Serviciile de plat pe piaa Uniunii Europene şi a Spaiului Economic
European în perioada actualei crize economice
Asistent univ. drd. Alexandru BULEARC
1
Rezumat
Începând cu data de 1 noiembrie 2009 a intrat în vigoare Ordonana de Urgen
nr. 113/2009 c are transpune în legislaia româneasc Directiva privind Serviciile de Plat
(PSD “Payment Services Directive”), aplicabil la nivelul Uniunii Europene (UE) şi a
Spaiului Economic European (SSE). Aceste re glementri au dre pt scop transparena
informaiilor bancare cu privire la serviciile de plat; crearea unui cadru legal unic la
nivelul UE şi SEE î n materia serviciilor de plat şi protecia consumatorilor de servicii de
plat. Reglementrile cuprinse în Directiva privind Serviciile de Plat se aplic tuturor
operaiunilor de plat efectuate în moneda oric rui stat membru aparinând UE şi SEE,
dac atât banca pltitorului, cât şi cea a beneficiarului se afl într-un stat membru.
Serviciile de plat care intr sub i ncidena noii legislaii sunt constituite din plile prin
ordin de plat, plile electronice, plile prin card bancar, plile prin debitare direct,
tranzaciile cu numerar, plile programate şi remiterea de bani, în condiii de
transparen şi informare a utilizatorilor şi cu respectarea unui set de drepturi şi obligaii
de ctre toate prile implicate în operaiune.
Cuvinte-cheie: servicii de plat, sistem bancar, instituii financiare, plata electronic,
ordin de plat
Clasificare JEL: K23, K33
Serviciile de plat şi implicit sist emul de pli şi compensri reprezint o
component important a sistemului monetar şi financiar a economiei fiecrui stat,
prin intermediul crora se asigur fluxul lichiditilor financiare, precum şi
transferul activelor monetare între persoanele fizice şi/sau juridice participante la
activitatea economic.
Libertatea prestrii serviciilor, în general, este un corolar al libertii de
stabilire a persoanelor aparinând unui stat membru al Uniunii Europene (UE) pe
teritoriul altui stat membru, iar “libertii de asigurare a serviciilor îi corespunde
libertatea de a beneficia de aceste servicii în t eritoriul comunitii”2, libertate
consacrat expres şi de Cur tea de Justiie a Uniunii Europene. Ca atare, “la nivelul
legislaiei UE au fost adoptate mai multe directive cu scopul armonizrii
1 Alexandru Bulearc, Universitatea „Athenaeum”, Avocat în Baroul Bucureşti,
office@officeatlaw.ro
2 Florentina Camelia Stoica, Dreptul Uniunii Europene – libertile fundamentale, Editura
Universitar, Bucureşti, 2009, p. 201.
3 Idem
52 Volume 1, Issue 2, December 2011 Juridical Tribune
Parlamentului European şi a Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind serviciile
de plat.
În aceste condiii, se poate afirma c serviciile de plat sunt indisolubil
legate de moneda de plat, iar evoluia acesteia, precum şi a tehnologiei de
transmitere şi stocare a datelor aferente acestor operaiuni a determinat apariia şi
perfecionarea sistemului de pli şi a serviciilor de plat într-un cadru organizat, în
scopul finalizarii, cu celeritate, a operaiunilor economice, în general, şi a celor
comerciale, în special.
Astfel, în raporturile comerciale cu element extraneu este cunoscut
principiul potrivit cruia plile trebuie fcute în moneda convenit de pri în
contract. În cazul în care prile nu au stabilit moneda de plat, moneda liberatorie
va fi moneda aflat în circulaie la locul plii.
În ceea ce priveşte ara noastr, principiul evocat mai sus este consacrat de
dispoziiile art. 41 C. Com., potrivit crora “când moneda artat într-un contract
nu are curs legal sau comercial în ar şi când cursul ei nu a fost determinat de
înseşi prile, plata va putea fi fcut în moneda rii, dup cursul ce va avea
schimbul la vedere în ziua scadenei şi la locul plii, iar când în acea localitate n-
ar fi un curs de schimb, dup cursul pieii celei mai apropiate, afar numai dac
contractul poart clauza efectiv sau o alta asemenea.”
Problema determinrii monedei de plat este strict legat de nominalismul
monetar cruia dispoziiile art. 1578 C. Civ. îi atribuie valoare de ordine public4,
aceasta dând expresie imperativului de a conferi monedei naionale, inclusiv în
materie de plat pecuniar, o putere liberatorie egal cu valoarea oficial înscris
în contract, chiar dac la un moment dat aceasta ar putea avea o valoare inferioar
puterii sale de cumprare, respectiv valorii de circulaie. Regula menionat se
aplic tuturor plilor pecuniare efectuate în ar, inclusiv creanelor ce izvorsc
dintr-un contract de comer internaioal guvernat de o lege strin5.
Aşadar, în conformitate cu pricipiul nominalismului monetar, pentru plata
pecuniar fcut în scopul stingerii unei creane, va fi luat în considerare numai
valoarea oficial liberatorie a monedei locului şi datei plii, situaie în care
debitorul este obligat s plteasc suma prevzut în contract.
În ceea ce priveşte moneda de plat, reglementri asemntoare exist şi în
Principiile relative la contractele de comer internaional6 elaborate sub egida
Institutului Internaional pentru Unificarea Dreptului Privat (UNIDROIT), conform
crora debitorul unei obligaii de a plti o sum de bani exprimat într-o alt
moned decât cea a locului plii va fi inut s-şi execute obligaia exclusiv în
moneda convenit, dac aşa s-a prevzut în contract. Dac îns debitorul se gseşte
în imposibilitatea de a efectua plata în moneda în care obligaia este exprimat,
4 Octavian Cpîn; Brînduşa Ştefnescu, Tratat de drept al comerului internaional, vol. II, Editura
Academiei RSR, Bucureşti 1987, p. 56; Rzvan Vartolomei, Regimul juridic al plilor
transfrontalier e, Editura Universul Juridic, Bucureşti 2008, p. 30.
5 Francisc Deak, Contr acte speciale, Editura Universul Juridic, Bucureşti 2007, p. 209; Rzvan
Vartolomei, op. cit., p. 31.
6 Art. 6.1.9 din Principiile UNIDROIT.
To continue reading
Request your trial