Serviciile de plata pe piata Uniunii Europene si a Spatiului Economic European în perioada actualei crize economice

AuthorDrd. Alexandru Bulearca
PositionAsistent univ. Universitatea 'Athenaeum', Avocat în Baroul Bucuresti
Pages51-72
51 Volume 2, Issue 1, December 2011 Juridical Tribune
Serviciile de plat pe piaa Uniunii Europene şi a Spaiului Economic
European în perioada actualei crize economice
Asistent univ. drd. Alexandru BULEARC
1
Rezumat
Începând cu data de 1 noiembrie 2009 a intrat în vigoare Ordonana de Urgen
nr. 113/2009 c are transpune în legislaia româneasc Directiva privind Serviciile de Plat
(PSD Payment Services Directive”), aplicabil la nivelul Uniunii Europene (UE) şi a
Spaiului Economic European (SSE). Aceste re glementri au dre pt scop transparena
informaiilor bancare cu privire la serviciile de plat; crearea unui cadru legal unic la
nivelul UE şi SEE î n materia serviciilor de plat şi protecia consumatorilor de servicii de
plat. Reglementrile cuprinse în Directiva privind Serviciile de Plat se aplic tuturor
operaiunilor de plat efectuate în moneda oric rui stat membru aparinând UE şi SEE,
dac atât banca pltitorului, cât şi cea a beneficiarului se afl într-un stat membru.
Serviciile de plat care intr sub i ncidena noii legislaii sunt constituite din plile prin
ordin de plat, plile electronice, plile prin card bancar, plile prin debitare direct,
tranzaciile cu numerar, plile programate şi remiterea de bani, în condiii de
transparen şi informare a utilizatorilor şi cu respectarea unui set de drepturi şi obligaii
de ctre toate prile implicate în operaiune.
Cuvinte-cheie: servicii de plat, sistem bancar, instituii financiare, plata electronic,
ordin de plat
Clasificare JEL: K23, K33
Serviciile de plat şi implicit sist emul de pli şi compensri reprezint o
component important a sistemului monetar şi financiar a economiei fiecrui stat,
prin intermediul crora se asigur fluxul lichiditilor financiare, precum şi
transferul activelor monetare între persoanele fizice şi/sau juridice participante la
activitatea economic.
Libertatea prestrii serviciilor, în general, este un corolar al libertii de
stabilire a persoanelor aparinând unui stat membru al Uniunii Europene (UE) pe
teritoriul altui stat membru, iar libertii de asigurare a serviciilor îi corespunde
libertatea de a beneficia de aceste servicii în t eritoriul comunitii”2, libertate
consacrat expres şi de Cur tea de Justiie a Uniunii Europene. Ca atare, “la nivelul
legislaiei UE au fost adoptate mai multe directive cu scopul armonizrii
legislaiilor naionale3, obiectiv urmrit de UE şi prin Directiva 2007/64/CE a
1 Alexandru Bulearc, Universitatea „Athenaeum”, Avocat în Baroul Bucureşti,
office@officeatlaw.ro
2 Florentina Camelia Stoica, Dreptul Uniunii Europene libertile fundamentale, Editura
Universitar, Bucureşti, 2009, p. 201.
3 Idem
52 Volume 1, Issue 2, December 2011 Juridical Tribune
Parlamentului European şi a Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind serviciile
de plat.
În aceste condiii, se poate afirma c serviciile de plat sunt indisolubil
legate de moneda de plat, iar evoluia acesteia, precum şi a tehnologiei de
transmitere şi stocare a datelor aferente acestor operaiuni a determinat apariia şi
perfecionarea sistemului de pli şi a serviciilor de plat într-un cadru organizat, în
scopul finalizarii, cu celeritate, a operaiunilor economice, în general, şi a celor
comerciale, în special.
Astfel, în raporturile comerciale cu element extraneu este cunoscut
principiul potrivit cruia plile trebuie fcute în moneda convenit de pri în
contract. În cazul în care prile nu au stabilit moneda de plat, moneda liberatorie
va fi moneda aflat în circulaie la locul plii.
În ceea ce priveşte ara noastr, principiul evocat mai sus este consacrat de
dispoziiile art. 41 C. Com., potrivit crora “când moneda artat într-un contract
nu are curs legal sau comercial în ar şi când cursul ei nu a fost determinat de
înseşi prile, plata va putea fi fcut în moneda rii, dup cursul ce va avea
schimbul la vedere în ziua scadenei şi la locul plii, iar când în acea localitate n-
ar fi un curs de schimb, dup cursul pieii celei mai apropiate, afar numai dac
contractul poart clauza efectiv sau o alta asemenea.”
Problema determinrii monedei de plat este strict legat de nominalismul
monetar cruia dispoziiile art. 1578 C. Civ. îi atribuie valoare de ordine public4,
aceasta dând expresie imperativului de a conferi monedei naionale, inclusiv în
materie de plat pecuniar, o putere liberatorie egal cu valoarea oficial înscris
în contract, chiar dac la un moment dat aceasta ar putea avea o valoare inferioar
puterii sale de cumprare, respectiv valorii de circulaie. Regula menionat se
aplic tuturor plilor pecuniare efectuate în ar, inclusiv creanelor ce izvorsc
dintr-un contract de comer internaioal guvernat de o lege strin5.
Aşadar, în conformitate cu pricipiul nominalismului monetar, pentru plata
pecuniar fcut în scopul stingerii unei creane, va fi luat în considerare numai
valoarea oficial liberatorie a monedei locului şi datei plii, situaie în care
debitorul este obligat s plteasc suma prevzut în contract.
În ceea ce priveşte moneda de plat, reglementri asemntoare exist şi în
Principiile relative la contractele de comer internaional6 elaborate sub egida
Institutului Internaional pentru Unificarea Dreptului Privat (UNIDROIT), conform
crora debitorul unei obligaii de a plti o sum de bani exprimat într-o alt
moned decât cea a locului plii va fi inut s-şi execute obligaia exclusiv în
moneda convenit, dac aşa s-a prevzut în contract. Dac îns debitorul se gseşte
în imposibilitatea de a efectua plata în moneda în care obligaia este exprimat,
4 Octavian Cpîn; Brînduşa Ştefnescu, Tratat de drept al comerului internaional, vol. II, Editura
Academiei RSR, Bucureşti 1987, p. 56; Rzvan Vartolomei, Regimul juridic al plilor
transfrontalier e, Editura Universul Juridic, Bucureşti 2008, p. 30.
5 Francisc Deak, Contr acte speciale, Editura Universul Juridic, Bucureşti 2007, p. 209; Rzvan
Vartolomei, op. cit., p. 31.
6 Art. 6.1.9 din Principiile UNIDROIT.

To continue reading

Request your trial

VLEX uses login cookies to provide you with a better browsing experience. If you click on 'Accept' or continue browsing this site we consider that you accept our cookie policy. ACCEPT